Lumea Culinara

Povesti Culinare O lume cu 1001 povesti ca sa te simti bine # Urmareste blogul @ Facebook si bucura-te de povesti si retete spuse si gatite cu drag

Castravettone e o invenţie, o joacă de vară ca supa de mere în lapte de cocos, un neastâmpăr. Ce te faci când te plictiseşti să mănânci de două ori acelaşi lucru? Evident te apuci de meşterit, amestecat, combinat.

M-a amuzat să combin aceste elemente. A ieşit ce vedeţi, Cu o priză bună de zeamă de lămâie - pentru că după gustul meu e prea dulce - e numai bună! Îmi aminteşte de supele austriece şi ungureşti pe care le mâncam în copilărie, lângă mâinile bunicii adulmecând a tămâie şi a sare de lămâie, căci lămâia era pe atunci o raritate şi, dacă stau bine să mă gândesc nici nu prea ştiam bine cum arată.

Una peste alta, o poţi mânca această supă picantă, dulce-amăruie şi un pic iute, şi rece. Eu am preferat-o caldă. Parcă ăsta e rostul unui blid de zeamă, să încălzească măruntaiele prin trecerea-i efemeră spre plăcerea omului.

Şi dacă mă uit mai bine la ea, are ceva dintr-o poveste sufletistă cu plete de cosânzeană. Eu îţi zic s-o iei la tine pe masă. De nu ţi-o plăcea, inventează-i forme şi arome noi. Şi zi-ne şi nouă ce-ai izbândit. O să ne placă!


Nr. porţii: 12
Timp de preparare: maxim 1 ora

Ingrediente:

2 morcovi
1/4 rădăcină de ţelină
1 ceapă potrivit de mare
1, 1/2 castravete Fabio
3 cartofi
2. ardei
50 ml ulei
1 lingură de sare
1/2 linguriţă piper
1 vârf de linguriţă de fulgi de chilli
1 mănunchi de năstrel


Cum se face?

1. Se curăţă legumele. Ceapa, morcovii, ţellina, un ardei se călesc în ulei până ceapa devine sticloasă.
2. Se acoperă cu apă şi se pun cartofii tăiaţi cuburi potrivit de mari şi condimentele. Se lasă să clocotească până când cartofii sunt fierţi de jumătate.
3. Se adaugă castravetele curăţat de coajă şi tăiat cuburi potrivit de mari, şi se mai dă un clocot.
4. Când castravetele e şi el fiert, se ia jos supa de pe foc. După ce se răceşte, cu un mixter de mână se pasteurizează supa. Se adaugă cealaltă jumătate de castravete tăiat în cuburi potrivit de mari şi ardeiul tăiat fidele mai lungi şi mai groase. Se mai dă un clocot, apoi se adaugă iarba de năsturel limpezită şi se serveşte.

Poftă bună!

Ar putea fi o  mâncare de sine stătătoare cum e vară. Eu i-am asortat orez cu mazăre şi broccoli (reţeta lui o voi publica data viitoare, n-am apucat să o prelucrez ca video încă). Ar putea fi o garnitură minunată lângă mămăligă, sau o felie de pâine bine coaptă pe plită şi unsă cu usturoi zdrobit, ori chiar cu maioneză de usturoi.

Când eram mică, mama o făcea des. Era convinsă că de vitamina A am nevoie şi nu lipsea sote-ul de morcovi cu roşii coapte şi miere sau zahăr în funcţie de ce avea prin casă. Cred că am urât mâncarea asta iniţial pentru că mi-a luat jumătate de viaţă să o refac eu însămi. Însă nu mi-a părut rău de încercare. Ieftină, uşoară, în cantitate suficientă să saturi o masă de oameni, numai bună atunci când te grăbeşti şi vrei să nu petreci în bucătărie o după-amiază întreagă.

Sautee de morcovi cu pui


Nr. porţii: 6
Timp preparare: aprox. 30 min

Ingrediente:

700 gr morcovi
1 ceapă medie
2 linguriţe de zahăr brun
5-6 boabe ienibahar
3 foi de dafin
1 cană pastă de roşii
2 linguri pastă de ardei sau gogoşari
1 linguriţă de oregano, busuioc şi măghiran
1 linguriţă piper
apă cât cuprinde să-i acopere puţin.

Cum se face?

1. Curăţă morcovii şi taie-i în bastonaşe de aprox. 1 cm lungime şi grosime. Taie ceapa cubuleţe şi căleşte-o pînă se înmoaie, apoi adaugă morcovii.
2. Căleşte puţin şi morcovii, aproximativ 5 minute, apoi adaugă condimentele şi apa (cam 2 căni mari).
3. Fierbe-i pe plită, sau dă-i la cuptorul preîncălzit la 200 de grade pentru 30 de minute, până scade apa şi se leagă sosul.

Poftă bună!


Sugestie: Îi poţi servi ca şi garnitură la orez sau cartofi franţuzeşti şi carne de pui sau de vită. 
Nu ştiu de v-o plăcea, dar eu m-am distrat de minune (şi m-au trecut şi toate năduşelile vreo două zile), până am realizat acest video. Oricum, să vă pice bine reţeta, să vă distraţi de minune gătind şi bucurându-vă de liniştea zilei.


                                                 Nr. porţii: 8
                                    Durata preparare: 40 min

Ingrediente:

1 ceapă
1 gulie
2 mere
2 morcovi
un sfert de ţelină
400 ml lapte de cocos
4 cuişoare
sare
piper
cimbrişor

Cum se face? (Să mai zic ... să nu mai zic...)

1. Căleşti ceapa, gulia, ţelina tăiate cubuleţe într-o lingură de ulei. Când s-au îmuiat morcovii, pui apa, sare şi piper şi laşi la fiert.

2. Când s-au fiert legumele de mai sus, adaugi merele tăiate cuburi şi laptele de cocos, dar şi cuişoarele, cimbrişorul şi mai potriveşti de sare. Mai las-o să dea un clocot. Drege-o cu lămâie (nu întotdeauna merele sunt destul de acre) şi, eventual, cu sare, dacă mai e nevoie.

În rest: Poftă Bună!
şi... zi faină, prieteni dragi,
Lacrima


O prinţesă a fost întrebată odată ce ar prefera: o îngheţată bună sau un bărbat fierbinte. Femeia a râs şi ar fi răspuns că ar savura o îngheţată  ca să descopere un bărbat fierbinte. Situaţia e oarecum similară cu urgenţa care te loveşte când afli că în următoarele două ore ţi se umple casa de oameni şi tu, tu eşti complet descoperită. Dintr-un frigider gol şi două mâini preaocupate trebuie să încropeşti ceva. Bonus, mai e şi cald nevoie-mare şi lumea se uită atent la ce mănâncă, nu de alta dar ar mai trebui să intrăm şi în costumele de baie. Aşa că lista cu opţiuni în ofertă se scurtează considerabil. Gândit-regândit-analizat, şi... Şi iată ce-a ieşit (ca să fie bucuria completă, la nici o lună, telefonul meu a crăpat, luând cu sine toate fotografiile de preparate realizate şi încercările de filmuleţe; dumnezeul telefoanelor să-l odihnească şi voi să iertaţi poza împrumutată de pe shutterstock.com):


Îngheţată de cafea super-rapidă, "la furculiţă"


Timp de preparare: max 15 min, 2 h repaus la congelator
Nr. porţii: aprox. 10 portii a câte 2 globuri/porţie


Ingrediente:

300 ml frişcă 
200 ml lapte condensat
150 gr stafide
esenţă de portocale, sau coajă de portocale rasă
50 gr ciocolată topită şi răcită, dar lichidă
5 linguri de cafea espresso tare sau 5 linguri de cafea ness şi 2-3 linguri de apă
1 lingură extract de vanilie

Cum se face?

1. Bate frişca până vezi că devine uşor spumoasă (cam de jumătate, nu trebuie să se întărească);
2. adaugă restul ingredientelor şi amestecă bine până se întăreşte uşor şi are consistenţa unei creme potrivit de dense;
3. toarn-o într-un recipient de plastic şi dă-o la congelator. 

Poftă bună!

sursa foto: www.shutterstock.com
E o bucurie să te întorci la lucrurile dragi. Chiar e. Și mai ales după ce viața te-a înghesuit, ai pregătit o grămadă de lucruri să le publici, ai tot adunat, dar n-ai mai apucat să faci exact ceea ce iubești cel mai tare: să scrii.

Însă știți voi prea bine că nu e prima oară, și deși mi-aș dori să fie ultima în care părăsesc blogurile pentru o perioadă mai lungă de timp, s-ar putea să nu fie cum îmi doresc. Dar, să trecem la lucruri mai vesele.

Se zice că porumbul e nestemata din coroana unei prinţese din America de Sud care-şi căuta ursitul printre...conchistadorii spanioli. Şamanul locului, la porunca tatălui aruncase blestem peste oricine s-ar fi dus de bunăvoie după unul dintre cotropitori să se facă fiinţă care mereu să îi fie celui drag aproape, dar niciodată pereche. Să-i simtă atingerea, dar să nu se bucure de ea, să fie folosit, dar în nici un caz să nu poată răspunde. Cum fiicei sale  îi căzu cu tronc taman conchistadorul ce adusese nelegiuirea peste tărâmul lor, şamanul rosti blestemul, tatăl privi neînduplecat. Fu întrebată care îi e ultima dorinţă: iar fata răspunse că dragostea nu se pedepseşte cu moartea. I se răspunse că în lumea oamenilor plata pentru a iubi pe cine nu trebuie este moartea.

Cât ai clipi, frumoasa fată se transformă în milioane de boabe aurii, solare, care risipite în nisip, care prinse toate în mănunchi ascunse timid în foi groase verzi din care ţâşneau plete întunecate. Ca ale ei. Găinile se aplecară şi savurară momentul şi fură blestemate de rege să nu mai zboare cât o fi lumea lume. Bag de seamă că până atunci şi găina zbura ca şoimul. Se spune că uimit peste poate, conchistadorul luă un mănunchi de "aurul nisipului" şi făcu avere cu el la curtea Izabelei cea mereu doritoare de noi pământuri care să fie doar şi numai ale ei. Căci porumbul, cum fură denumite boabele cele iubitoare de soare, dulciu, consistent şi versatil fu pe placul tuturor în noua sa lume, dar nimeni nu avea să-i mai înţeleagă vreodată setea de iubire atunci când, scoate plete răsfirate de vânt din hainele-i groase şi verzi.

Şi când o-ţi face salata asta şi o veţi gusta, să vă aduceţi aminte de fata cu inimă dulcie şi moale ca iubirea cea solară şi fără stăpân a inimii tinere. Se zice că întinereşte (sic!).

Salată festivă de porumb


Timp de preparare: 30 min
Nr. portii: 6
Ingrediente:
Pentru salata:
500 gr boabe de porumb
12 bucati de mozzarella "bile"
12 oua de prepelita
12 rosii chery
2 fire de ceapa verde
1 ardei rosu
1 ardei verde
1 capatana mica de salata (romana sau iceberg)
Pentru dressing:
1 lingura miere
1 lingura aceto balsamico
70 ml ulei de masline de calitate


Cum se face?

1. pune boabele de porumb la fiert in apa cu sare (eu am folosit boabe de porumb congelate, din comert); la fel, pune la fiert si ouale de prepelita pentru aproximativ 2 minute (sa fie fierte "tari");
2. curata de cotor si seminte ardeii si taie-i feliute subtiri; spala rosiile cherry si lasa-le sa se zvante pe un prosop de bucatarie; feliaza salata;
3. intr-o cana amesteca mierea cu aceto balsamico si adauga uleiul; amesteca bine;
4. dupa ce s-a fiert porumbul, pune-l intr-o sita sub apa rece, scurge bine apa si aseaza-l in vas; adauga celelalte legume, mozzarella, ouale de prepelita si adauga dressingul;
5. inainte sa o aduci la masa, cladeste compozitia pe foi de salata proaspata.

Poftă bună!


Când te apucă cheful de joacă, apoi chef te ține. La fel și pe mine. În sezonul ăsta, dovlecii Hokkaido m-au inspirat o grămadă. Carnea lor de un portocaliu aprins m-a fascinat. Sunt dulcii si aromați, numai buni să te tot bucuri de gustul lor în combinație cu tot felul.


În tura asta, am făcut o garnitură, zic eu, deșteaptă pentru pește. Deșteaptă pentru că refuz să-i spun grosier ”chutney”, doar pentru că am uitat să spunem românește pe nume unei alăturări cinstite de ceva lângă altceva în farfurii. E mai bun dacă e străin. Doar că pentru a fi fost chutney ar fi fost nevoie de niște condimente pe care eu i le-am refuzat. 

Unde mai pui că gustul toamnei trebuie să păstreze aroma locului. Așa simt eu. Chutney de dovleac e contradicție în termeni. Poate de mango, de papaya, de ceva de genul... Dovleacului îi șade bine cu Europa. Dar, recunosc e și asta o chestiune de gust.

Și când te lovește cheful de mirosuri pe care nimeni să nu le recunoască, dar toți să le adore, mâncărica asta devine un ”must have”, ori ca să fie în limba locului e un ”musai, no!”.  Unde mai pui că o vor adora și vegetarienii, iar carnivori vor savura combinația gustului de carne lângă ceva aparte. Eu aș vedea-o și lângă grătar de pui, sau poate o friptură bine piperată de porc, dar mai ales de vită.

Dobletino, garnitură deșteaptă

Nr. porții: 12
Durată de preparare: aprox. 45 min.
Grad de dificultate: *


Ingrediente: 

1 dovleac Hokkaido de maxim 700 gr
3 morcovi potrivit de mari
1 portocală
2 mandarine
sucul de la 1/2 lămâie mică sau limetă
200 gr seminte de dovleac rumenite în cuptor
50-100 gr de migdale crude, fulgi
1/2 rodie
1/2 linguriță fulgi de chilly
sare, piper, 1 lingură de miere/zahăr

Cum se face?

1. Într-o tigaie neaderentă pune dovleacul curățat de coajă, de semințe și tăiat cuburi potrivit de mari. Pune puțin ulei (nu mai mult de 50 ml) și călește-l până devine lucios. Între timp răzuiește morcovii curățați și adaugă-i lângă dovleac. Mai lasă la călit până se înmoaie puțin și morcovii, apoi adaugă sare, piper, și zeama de lămâie sau de limetă dar și zeama de la portocală. Completează cu apă dacă e nevoie, dar să nu treacă peste legume nivelul de lichid. Lasă la scăzut la foc mic.
2. Curăță mandarinele și taie feliile în cuburi potrivit de mari; scoate sâmburii de rodie, și lasă la prăjit în cuptor semințele de dovleac. Când s-ă făcut dovleacul din tigaie, trage tigaia la o parte și adaugă mierea, semințele, bucățile mandarină și mai dă tigaia la foc cât să se încingă o dată bine toate la un loc, apoi trage tigaia de pe foc și lasă mâncărica să se odihnească sub capac.

Poftă bună!