Lumea Culinara

Hai-hui pe Papamond - De la Salzburg la Salzdorf

3




Salzburg - Salzdorf. Ce sa le lege oare? Primul il are pe Mozart. Al doilea n-are nimic. Primul e un frumos oras al unei Austrii imperiale. Al doilea e o minune a naturii, momentan inchisa, izolata, in reparatii. Despre legaturile primului cu sarea (n.a. salz in limba germana inseamna sare) nu se stiu prea multe. In cel de-al doilea insa, pamantul musteste de sare cu proprietati unice. Trateaza bolile de oase, de piele, afectiuni ginecologice si chiar endocrine. Ei da, Salzdorf nu e altceva decat numele german pentru Cojocna (judetul Cluj).


La Cojocna ajungi repede din Cluj. E doar la aproximativ 30 de km nord de Cluj spre Dej. Drumul e bun. Dar odata ajuns acolo, baile care au facut din micuta localitate o bijuterie balneoclimaterica in comunism, nu le mai gasesti. Sunt inchise pentru reabilitare. In 14 iulie ar fi trebuit sa isi deschida portile din nou pentru turisti. Nici vorba. Probabil prin septembrie, daca o mai tine lumea si nu ne-o manca criza economica.Cojocna si colinele din jur -
o lume care nu se grabeste nicaieri;
viata aici are alt ritm.

Cojocna e atestata documentar din secolul I inainte de Cristos. Romanii i-au apreciat sarea, austriecii la fel. Totusi prin 1800 minele de sare au fost abandonate si ulterior s-au prabusit. Au format doua lacuri a caror ape au fost exploatate din plin in comunism ca potential balnear. Acum din Cojocna balneara au mai ramas doar amintirile si tanti Veturia...Tanti Veturia e o minune de femeie care face ingeri din panusi de porumb si coase povestile locului pe hainele traditionale. E unul dintre acei oameni care sfintesc locul oriunde apar. A trecut prin multe si a facut multe. Viata i-a dat, moartea i-a luat pe unul dintre copii. A refuzat sa se dea batuta. Si in loc sa lase lacrimile sa ii sece puterile, s-a pus pe cusut. Si-a amintit ca sub ocupatia hortista din al II-lea Razboi Mondial un satean maghiar din Cojocna a luat toate hainele tesute si cusute de fetele romance si le-a dat foc in mijlocul satului. Si s-a apucat sa coasa din nou flori pe bluze si pe catrinte ca inainte de Razboi. "Au omorat modelul, numa' de aia il cos", zice cu seninatate tanti Veturia.
Tanti Veturia, curajoasa care si-a transformat lacrimile
in povesti traditionale tesute pe panza

A batut lumea in lung si in lat in ultimii ani. A reprezentat Romania la Strasbourg cu traditiile surprinse de acul ei fermecat pe panze; a uimit Italia cand i-a tesut steagul din ac, iar pe italieni i-a lasat cu gura deschisa cand le-a daruit o oala de lut pe care o credeau doar piesa de muzeu.

La targul de la "noaptea alba a muzeelor" din mai 2009, romani si straini aproape s-au batut pe cosuletul ei, invelit in stergare cu modele traditionale romanesti, cusute chiar de ea. Inauntru se ascundeau placintele cu gust de acasa si varzarile!!! Ori stiti si voi, clujenii au ce au cu varza pe care o gatesc traditional in fel si chip. Iar tanti Veturia face niste varzari cu gust de copilarie.


Varzari pufoase

Timp de preparare: 60 min
Cantitate obtinuta: minim 17 bucati

Ingrediente:
Pentru aluat:
700 gr faina 480/650
30 gr drojdie proaspata
2 oua
250 ml iaurt
200 ml lapte
100 gr unt
1 lingurita sare
3 linguri miere

Pentru umplutura:
1 varza proaspata de 500 gr
sare, piper, chilli, rozmarin, seminte de chimen, nucsoara

1. Amestecati faina, sarea si zaharul si adaugati drojdia, un ou intreg, untul topit si racit, iaurtul si laptele caldut. Amestecati si daca e nevoie adaugati faina pentru a obtine un aluat potrivit de moale. Framantati pana ce aluatul se desprinde de mana si de vas si se besica. Lasati sa dospeasca la caldura, acoperit cu un prosop curat.
2. Tocati marunt varza, presarati un praf de sare. Stoarceti varza dupa cateva minute si adaugati-i un varf de cutit de chilli, putin rozmarin, o jumatate de lingurita de seminte de chimen si un praf de nucsoara macinata. Adaugati si albusul de la un ou, putin batut.
3. Dupa ce aluatul a crescut, faceti bile de marimea unei mingi de tenis, intindeti aluatul in forma rotunda si puneti la mijloc varza. Inchideti si asezati intr-o tava tapetata cu hartie de copt. Mai lasati sa dospeasca la caldura pana isi dubleaza volumul.

4. Ungeti cu galbenus batut cu o lingura de apa si presarati cu sare grunjoasa si cu seminte de chimen.
5. Coaceti la foc mediu in cuptorul incis in prealabil.



Secrete:
1. Traditional, aluatul se face doar din faina, lapte caldut, un ou, drojdie si untura de porc, iar varza se toaca marunt si se condimenteaza doar cu sare si piper.

3 comentarii: Leave Your Comments

  1. Arata asa de bine,si ce bune trebuie sa fie!
    Imi place sa iti citesc povestile(amintirile!) care insotesc retetele tale!Felicitari pentru blog!

    RăspundețiȘtergere
  2. Excelent ! Si prezentarea si reteta ! Treci pe la mine, te asteapta un premiu ;)

    RăspundețiȘtergere