Am abandonat ideea calatoriilor culinare, nu de alta dar dupa ce am realizat modelul, blogosfera la gramada a dat buzna prin bucatariile vecinilor de aproape sau de departe in speranta de a diversifica continutul foodblogurilor.
Pe nisa pe care am inceput a merge cand nu era aproape nimeni, acum e inghesuiala. Asa ca pentru mine a venit vremea sa merg mai departe.
Noutati
Aventuri Culinare devine Caleidoscop Culinar. Veti gasi aici opinii, editoriale care imi apartin. Veti mai gasi curiozitati din toata lumea, basme, legende, povesti adevarate din viata oamenilor de azi si de ieri, muzica si carti, tot ce iubesc.
Veti mai gasi si filme cu retetele mele, dar si filme pe care tot eu le voi face cu fotografii pe care le fac in toate locurile pe care le cunosc, le-am vazut, sau le voi vizita. Am sa va povestesc despre locuri, oameni, drumuri si preturi, obiceiuri, naravuri, traditii si despre sufletul oamenilor.
Sunt bineveniti in acest caleidoscop doar cei care au tupeul sa se aventureze in a cunoaste si a simti si mai ales cei care au mintea deschisa si curajul de a mentiona de unde si-au luat ideile (inclusiv cele de imbunatatire a continutului). Din pacate pe acest palier promovarea fair play-ului culinar se opreste.
No comments!
Va rog nu lasati comentarii daca tot ce aveti a spune este: "Minunat! Superb! Ce reteta...cu siguranta o voi incerca si eu", sau alte lucruri asemenea. Sunt binevenite comentariile simtite, gandite care se nasc din ceea ce traiti si simtiti in acest colt de internet. Promovez calitatea si in nici un caz cantitatea.
Imi sunt dragi toti cititorii mei cu conditia sa fie autentici si de bun simt, sa isi foloseasca mintea si sufletul pentru a crea mai mult decat "judecati de blog", oricum inutile.
Va multumesc tuturor celor care iubiti cu adevarat acest loc si veti intelege sa va apropiati de el fiind voi insiva, simtit si convingator.
Cu respect,
Lacrima
Dar daca iti spun ca esti tare, se publica?
RăspundețiȘtergereDezertoare mica, eu am descoperit nisa poemelor culinare. Citind ce ai scris, realizez ca, de multe ori, si eu las comentarii "de genu"(ca tot e expresie la moda). Dar, pur si simplu pentru ca imi place ce vad, pentru ca ma incanta si pentru ca imi trezeste o avalansa de simturi care ma determina sa o realizez si eu, la un moment dat. Si, de multe ori m-am surprins ca, in graba,dar vrind sa-mi exprim cumva admiratia pentru preparatul respectiv, am apelat la anumite clisee verbale, care devin repetitive. La mine e "ce minunatie!" Chiar si pe mine ma supara cateodata propria mea repetitivitate. Iti dai seama ca, de acum incolo, ma voi gandi de doua ori cand voi scrie un comentariu.
RăspundețiȘtergereAi fost foarte simpatica in sinceritatea ta!
Cu stima si cu urari de "mari succesuri" pentru noul trend abordat,
GDC
P.S. Daca nu iti place, nu il publica, nu ma supar. Pe mine ma irita tipetele isterizate ale lui X sau Y, si insistentele de a li se publica comentariul, daca observa ca el a picat testul moderarii! Eu am patit o singura data, dar era un limbaj greu de reprodus!
Am tot ratacit printre bloguri de toate limbile... Si de prea multe ori mi-a fost dat sa intalnesc multe copiutze de retzete, multe cuvinte spunand mai nimic, ba de multe ori am avut ocazia sa cunosc pana si lenjeria vreunui viitor mire inainte de nunta...si nu voiam! Rareori am gasit si continut autentic. Nu spun bine scris, ci scris cu simt, asa cum e persoana. Dar cand l-am gasit, m-am oprit sa scriu la randul meu, sa comunic...
RăspundețiȘtergerePe de alta parte, internetul culinar musteste de sute si mii de raspunsuri si comentarii-anunt ca alea pe care nu le vreau...
Comentarii la kg care nu comunica nimic, doar semnaleaza prezente si nici pe alea nu le semnaleaza la modul serios...
Prefer sa pun comentarii mai putine dar scrise, sa imi acord acel timp de a comunica si vreau acelasi lucru... Asa cum faci tu :)
Macar schimbam idei pe bune, si retete...si invatam una de la alta. Si atunci cand asta se intampla vreau s-o stii, si vreau s-o recunosc in virtutea de a darui comunicare cu sens si profunda
Si da! Sunt happy sa fiu dezertoare! Promovez miscarea dezertoarelor din randul copiutzelor la tona in blogosfera culinara!
RăspundețiȘtergereDezertez si ma simt bine s-o fac. Poate n-o sa-mi iasa de la inceput atat de bine, dar macar incerc.
Prefer macar sa incerc sa inovez in loc sa copiez :)
Ce nu imi place cel mai mult in bloguri, cand scrii o reteta, imediat dupa 1-2 saptamani o vezi si pe alte bloguri sub alt nume si 2 ingrediente schimbate.
RăspundețiȘtergereSi ce nu imi place cel mai mult cand zic ca reteta lor este cea mai buna, cea mai reusita.Dau impresia ca vreau sa vanda ceva... Nici nu imi vine sa mai citesc reteta pana la capat...Vorba aia "lauda de sine nu miroase bine".
De altfel, o astfel de persoana m-a numit lipsita de modestie si rautaciosa, prefer...
Prefer sa fac rubrica mea, decat sa ma plimb in toate blogurile sa fac complimente...
Voi urmari blogul tau pentru a vedea cum evolueaza si bun curaj...
Stiu.De aceea am ripostat si voi continua sa spun acestor lucruri pe nume. Nu mi s-a intamplat mie, sau cel putin n-am descoperit asa ceva inca. Insa am vazut in blogosfera...
RăspundețiȘtergereSi am patit si eu ca pur si simplu placandu-mi un blog si lasand comentarii cand nimeni nu o facea sa imi aud ca imi vreau publicitate!!! :)))) De la cine daca la vremea aia nimeni nu parea interesat sa comunice cu persoana? Si mi-am mai primit si alte rautati.
Pur si simplu voi construi aici un loc pe care mi-l doresc altfel. Si pur si simplu o sa militez pentru: "Nu copia! Inoveaza!"