Scrisoare catre blogul meu
Blogule, te-as sterge, stii? Te-as reduce la tacere. Te-as prinde si te-as arunca in mare. Ti-as da libertatea sa fii ce vrei tu in afara cuvintelor mele, dincolo de mine, dincolo de toti. As apasa pe acea tasta care cred ca se numeste: "Delete this blog?". As alege: "Yes" cu seninatate si usurare si am trai fericiti pana la adanci batraneti.Suntem doua universuri paralele, tu si cu mine. Suntem doua fiinte siameze care se despart acolo unde incepe blogosfera. Ce-ai zice sa ne luam ramas bun si sa te transformi in pui de spirit, in lumea fericita a Paradisului pierdut? Copii care trec in acea lume, devin ingeri. Tu ai fi o picatura de lumina. Sper.
Sau mai bine, te-as ascunde din nou in lumea cuvintelor mele. Ai ramane sa traiesti in inima mea, ca inainte de a-ti fi dat viata. Si acea picatura de suflare care ti-am dat-o tie si ai devenit, am transforma-o eu si cu tine, intr-o alta picatura de viata si am darui-o, in cuvinte altor oameni, intr-o alta forma. Te-ar imbratisa alte minti, alte suflete si poate ti-ar fi mai bine.
Semneaza,
Bob de Gand