Strudel cu mere vienez - Neuschwanstein, castelul de vis

Lumea germana e legata direct de aceasta prajiturica: "apfelstrudel" sau asa cum il cunoastem cu totii, strudelul cu mere si cu sos de vanilie. O prajiturica fina, delicata, gustoasa si pe cat de eleganta, pe atat de usoara.

Istoria culinara spune ca e o prajitura traditionala austriaca, mai precis ca a fost creata intr-o veche patiserie vieneza, devenind ulterior, prajitura tipica a Imperiului Austro-Ungar.

Povestea ei insa coboara pana in vremurile Imperiului Bizantin si se pare ca a intrat in bucataria austriaca prin influentele culinare venite din Bosnia si Croatia, unde poarta numele de "burek". Nici turcii nu sunt straini de aceasta prajiturica pe care ei o umplu cu nuca si o numesc baclava. Abia prin secolul XVII strudelul a devenit celebru si este mentionat intr-una dintre vechile carti de bucate pe care le puteti gasi inca in biblioteca statala din Viena.

Cert este ca in prezent aceasta prajitura a devenit "copilul de suflet" din multe bucatarii europene, fiecare decretand-o mai mult sau mai putin ca fiind creatia sa traditionala.

Insa in acest moment povestea se opreste in fata portilor enorme ale unui castel de vis: Neuschwanstein si in fata istoriei sale neobisnuite.
Chiar daca acest castel a devenit celebru abia dupa ce Disney l-a ales ca locul de desfasurare al povestii "Frumoasa din Padurea Adormita", Neuschwanstein nu are de-a face chiar nimic cu aceasta poveste. A fost construt in timpurile lui Otto von Bismarck, de catre tanarul rege Ludwig II. Acesta isi dorea sa aiba un loc ascuns, departe de lume, un loc in care idolul sau - Richard Wagner sa isi puna in scena creatiile muzicale, mai ales opera "Lohengrin". Voia ca acest castel sa fie loc de adapost la batranete pentru artagosul si pasionalul compozitor.  Tanarul incerca sa fuga departe de responsabilitatile de rege intr-o Europa agitata si pe punctul de a izbucni. Preluase puterea la doar 18 ani. Era legat de povestile si legendele medievale cu care si-a decorat tot castelul. Povestile oamenilor spun ca pentru a-si construi visul ar fi golit visteria Bavariei, lucru departe de adevar. De altfel, Ludwig n-a apucat sa se bucure de munca lui. N-a reusit sa termine constructia castelului inainte de a muri.

Istoria e uneori ironica: nici Ludwig n-a apucat sa stea vreodata pe tronul din sala somptuoasa a castelului Neuschwanstein, dar nici Wagner n-a apucat sa puna pasul in acest castel. A fost  exilat de Bismarck pentru convingerile sale politice. A reusit insa sa puna in opera, legenda preferata a regelui sau: "Lohengrin", transformand-o intr-o veritabila piatra de hotar a culturii umanitatii, dintr-o cvasi-anonima poveste medievala. Izgonirea sa din Bavaria a facut ca sotii germani sa rasufle usurati. Wagner nu era pasional doar in politica nationalista pe care o imbratisa, influentata de idei fasciste inainte ca fascismul sa fi imbracat forma clara a ideologiei cunoscuta noua. Wagner era omul extremelor in tot ceea ce facea. N-a reusit sa faca fericite femeile pe care le-a iubit, insa a iubit pana la fanatism un rege si si-a iubit la fel si cainii. A fost un om cu un caracter dificil, cum grea e uneori si muzica sa. 

Apfelstrudel mit Vanillesosse

sau

Strudel de mere cu sos de vanilie

Ingrediente:
500 gr aluat pentru strudel (foi de placinta)
1 kg mere
1 ou
3-4 linguri de pesmet
1-2 lingurite de scortisoara
1-2 linguri de zahar
100 gr zahar pudra

Pentru sosul de vanilie
700 ml lapte
200 gr zahar
80 gr amidon
30 ml esenta de vanilie (sau baton de vanilie 10 gr)

Cum se face?
1. Curata merele, taie-le in cubulete, adauga zaharul, pesmetul, scortisoara si oul intreg si amesteca bine;
2. ia 2 foi de strudel, unge de-asupra cu putin ulei, pune mere peste si ruleaza pe marginea lunga; pune in tava tapetata cu hartie de copt; pune de-asupra putin ulei sau un galbenus de ou batut cu 1-2 linguri lapte si lasa in cuptorul incins dinainte pentru aprox. 30 minute; dupa ce s-a copt, pudreaza din belsug cu zahar pudra;
3. pentru crema: amesteca zaharul, amidonul, esenta de vanilie cu laptele si pune la fiert; fierbe pana obtii o crema nu foarte consistenta.

Tips: aceasta prajitura se serveste calda, dar si rece; in jurul fiecarei felii de strudel se pune sosul de vanilie, si se pudreaza cu zahar pudra si scortisoara.

Pofta buna!

Aperitiv roman - Domeniul Regilor, picior de plai

Caderea maretului Imperiu Roman pare sa aiba o legatura cat se poate de directa cu ... ciupercile. 


Octombrie 13, (ce zi!), Anno Domine: 54, seara. Imparatul Romei, Tiberius Claudius Caesar Augustus Germanicus, sau mai pe scurt, Claudius s-a asezat la masa. 


Ca de obicei a cerut o farfurie plina-ochi cu alimentul sau preferat: ciupercile portocalii, care in acele vremuri puteau fi gasite la discretie in toata Roma.


Gurile rele ale vremii spuneau ca ii placeau mai cu seama ciupercile umplute (cine-ar mai putea zice ca noi am inventat roata culinara?). A mancat cu pofta, iar la mai putin de 12 ore, Roma avea sa afle ca nu mai are imparat. 


Claudius a fost primul imparat roman nascut in afara Italiei. S-a nascut in jurul Lyon-ului de astazi, in Franta si era stra-nepotul marelui Iulius Cesar. Claudius s-a nascut cu un handicap fizic, lucru care insa nu l-a impiedicat sa devina unul dintre cei mai puternici dar si mai controversati oameni politici ai Romei.

A fost unul dintre cei mai apreciati lideri ai lumii romane pentru ca a reusit sa impuna ordinea sociala si economica in Imperiul Roman dupa dezastruoasa domnie a lui Caligula care neinspirat a extins granitele acestuia pana in Britania si in nordul Africii. 


Moartea lui Claudius a schimbat destinul istoriei Imperiului Roman. Locul lui lui a fost luat de fiul sau vitreg, brutalul Nero.

&&&

Si dupa un popas scurt la masa unui imparat, n-ar fi rau sa ne oprim intr-un loc ce se vrea un domeniu demn de un rege.


Domeniul Regilor se afla in inima Apusenilor, la aproximativ 20 de km SV fata de Cluj-Napoca, pe directia Cluj-Faget-Savadisla. Un loc pitoresc, linistit si foarte curat si intretinut. 
Pot fi facute aici calatorii cu ATV-ul, se poate pescui, pot fi practicate sporturi montane, dar si echitatie, sau pur si simplu te poti bucura de cateva ore de relaxare nemaipomenita intr-un loc in care linistea e absoluta.


Servirea e buna, ospatarii amabili. De retinut ca fata de anul 2009, acum sambata si duminica se servesc doar platouri si nu portii individuale. Pretul unui platou este de aproximativ 32 de lei (circa 9 euro).  Drumul insa e teribil pe zona Faget si in Savadisla. 

&&&

Aperitiv roman 

Ingrediente:

10-12 bucati ciuperci Champignon mari

1 ardei rosu

50 gr boabe de porumb fierte

1 ceapa rosie de marime medie

3 catei de usturoi

50 gr branza de burduf

100 gr telemea desarata

1 ou

1-2 felii paine de o zi

piper verde sau negru, chilli, rozmarin

Cum se face?

1. Curata ciupercile si taie piciorusele in bucatele mici; curata si  toaca ardeiul rosu, toaca ceapa si usuroiul la fel de marunt;

2. amesteca branza si legumele, inclusiv porumbul fiert si racit, adauga oul si condimentele si amesteca bine; umple cu varf palariile de ciuperci;

3. faramiteaza painea si pune miezul de-asupra umpluturii; pudreaza cu rozmarin si chilli si da la cuptor pentru aproximativ 20 de minute, pana se patrund ciupercile. 

Secret: pot fi servite calde sau reci, alaturi de un sos de iaurt sau smantana slaba cu usturoi.

Pofta buna!

Aventuri Culinare se transforma!

Un nou nume, noi idei.

Am abandonat ideea calatoriilor culinare, nu de alta dar dupa ce am realizat modelul, blogosfera la gramada a dat buzna prin bucatariile vecinilor de aproape sau de departe in speranta de a diversifica continutul foodblogurilor.

Pe nisa pe care am inceput a merge cand nu era aproape nimeni, acum e inghesuiala. Asa ca pentru mine a venit vremea sa merg mai departe.

Noutati
Aventuri Culinare devine Caleidoscop Culinar. Veti gasi aici opinii, editoriale care imi apartin. Veti mai gasi curiozitati din toata lumea, basme, legende, povesti adevarate din viata oamenilor de azi si de ieri, muzica si carti, tot ce iubesc.

Veti mai gasi si filme cu retetele mele, dar si filme pe care tot eu le voi face cu fotografii pe care le fac in toate locurile pe care le cunosc, le-am vazut, sau le voi vizita. Am sa va povestesc despre locuri, oameni, drumuri si preturi, obiceiuri, naravuri, traditii si despre sufletul oamenilor.

Sunt bineveniti in acest caleidoscop doar cei care au tupeul sa se aventureze in a cunoaste si a simti si mai ales cei care au mintea deschisa si curajul de a mentiona de unde si-au luat ideile (inclusiv cele de imbunatatire a continutului). Din pacate pe acest palier promovarea fair play-ului culinar se opreste.

No comments!
Va rog nu lasati comentarii daca tot ce aveti a spune este: "Minunat! Superb! Ce reteta...cu siguranta o voi incerca si eu", sau alte lucruri asemenea. Sunt binevenite comentariile simtite, gandite care se nasc din ceea ce traiti si simtiti in acest colt de internet. Promovez calitatea si in nici un caz cantitatea.

Imi sunt dragi toti cititorii mei cu conditia sa fie autentici si de bun simt, sa isi foloseasca mintea si sufletul pentru a crea mai mult decat "judecati de blog", oricum inutile.

Va multumesc tuturor celor care iubiti cu adevarat acest loc si veti intelege sa va apropiati de el fiind voi insiva, simtit si convingator.

Cu respect,
Lacrima